In sfarsit!

Luni dimineata fac sedinte. Si, deoarece vreau sa ma simt sefa, imi place sa-l astept pe fiecare membru al echipei sa-si inchida telefonul, sa vina de la balcon, baie, magazin si sa ma asculte. Apoi, incep sa insir greselile comise, depistate de mine cu doua ore mai devreme. Uneori ma enervez, ridic vocea, ma oftic, ma asez pe scaun neputinciosa si astfel sedinta ia sfarsit. Aceasta situatie dureaza de aproape 6 luni. Si pentru ca nu-mi mai place de mine in cadrul acestor sedinte, am scris o cerere de concediere.

***

Afara e primavara si eu am dreptul sa o simt.

***

Azi, luni, in timpul sedintei am zambit. Larg, cu pofta si, desi nu-i vedeam, stiu ca ochii mei straluceau. M-am simtit atat de eliberata. In capul meu zburdau zecile de proiecte pe care le tot amanam din lipsa de timp, inspiratie, din simpla enervare, lehamite si indiferenta. Ma vedeam intr-o zi de duminica, cand telefonul meu nu va mai suna si eu voi sti ca azi nu am ce cauta la lucru. Apoi, mi-am amintit ca tare demult vroiam sa cutreier toate pietele second-hand si toate locurile unde babutele isi vand agoniseala, sa-mi largeasc colectia de haine vintage, din care intr-o buna zi se va naste o idee. De cativa ani aman plimbarile cu aparatul de fotogafiat prin ruinile centrului nostru istoric. Acum e timpul s-o fac. Chisinaul vechi, colindat intr-o dimineata de primavara e altfel, asta tin minte inca din Universitate. Voi semana iarba in fata casei, voi matura mai des in scara, voi spala liftul, voi privi filmele pe care mi le-a daruit un om ramas inca drag. Voi trai. Fara intrigi, reglari de conturi, oameni frustrati, radiatie, incaperi neaerisite. Si, cel mai important, ma voi intoarce la Ilinca. Fara s-o bruschez, fara s-o rog sa taca, deoarece sunt obosita, fara sa aman plimbarile noastre, iesirile, fara ca ea sa-mi vada lacrimile.

***

E primavara. Si in sufletul meu infloresc ghioceii.

15 gânduri despre „In sfarsit!

  1. Acum un an, tot la-nceput de primavara, mi-am dat demisia dintr-o mare corporatie. Cunosc sentimentul si am multe de spus despre asta. Si nu numai… Ma gandesc sa ti le spun la „o plimbare prin Chisinaul vechi, colindat intr-o dimineata de primavara”. Cu aparatul de fotografiat in mana… ;)

      • „Curajul este mersul prin frica inspre faptul de a fi liber”, spune Liiceanu.

        In aceste ultime 5 zile, daruieste-te pe de-a-ntregul celor de langa care pleci! Se va-ntoarce candva.

  2. Comori « Alo… BEBE!

    • Cred ca situatia din Japonia m-a ajutat sa iau aceasta decizie mai repede…Totul este trecator, iar noi suntem nimic in fata puterii naturii, iar atunci cand vine catastrofa peste tine, ea nu te intreaba cate televizoare si note-bookuri ai sau post ocupi…

  3. Felicitari!!!Esti o curajoasa si demna de tot respectul.Multi si-ar dori sa-si intoarca viata peste cap dar foarte putini o fac pentru ca e nevoie de tarie de caracter,incredere in fortele proprii,vise si nu in ultimul rind iubire de sine.Tu le ai pe toate si sint sigura ca de azi incolo totul va fi de o mie de ori mai bine.Altfel nici ca se poate!
    P.S.Sa ne arati si noua pozele,mie tare mi-i dor de Chisinaul asta pe care l-ai descris tu…sint departe dealtfel as cutreiera si eu strazile lui cu cea mai mare placere.Vara cind am prilejul s-o fac orasul e altfel;(

    • Cristina, repectul de sine se invata cel mai greu, dar si se pretuieste cel mai mult odata capatat. Desi, cum imi place sa spun mereu, „banul e ochiul dracului” si e greu sa te desparti de o viata relativ confortabila …:) Dar, pana la urma, ramai singur in fata mortii si ei nu prea ii pasa cati bani ai.

      • Eu am invatat in timp ca „binele este dusmanul mai-binelui”, Diana. Cu alte cuvinte, acceptand o viata relativ confortabila, lasi sa treaca pe langa tine o viata extraordinara. Asa ca… hai sa renuntam zambind la zona de confort, dar nu cu gandul la moartea de care amintesti, ci la viata pe care o avem de trait, unica si posibil extraordinara!

        Eu nu cred in proverbul cu banul si ochiul, ci in cel cu omul si locul :) Cred ca e bine sa-ti doresti si sa ai bani, dar ceea ce vei face cu ei ulterior te defineste ca om, sfintind ori nu locul.

        Ma-nclin in fata hotararii si atitudinii tale, Diana!

  4. Nici nu stiti ce fericire a dat peste dumneavoastra! Cit mi-as dori o asemenea libertate, insa pentru mine e prea devreme, inca nu am meritat-o!:)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s