Cartea pentru fetite sau carte despre „stiinta folositoare si de mare trebuinta”

Cine dintre fetitele nascute in ultimul deceniu al Uniunii Sovietice nu a avut aceasta carte? Mie mi-a daruit-o una dintre cele doua bunici. Cea care lucra ca economist in colhoz si care credea in valorile socialiste. Cartea e foarte uzata si patata ceea ce denota ca am citit-o „onest” din scoarta in scoarta. Pe bune. Chiar ma inspira la vremea ceea. Toate pildele cu Tanea, Angelica si Lena Fokina, cele patru metode de fierbere a crenvurstilor, regulile pentru a spala bine podelele, sfaturi pentru fetitele cu cositele lungi si felul in care trebuie carpita o haina-aceasta carte e un fel de ghid de supravietuire pe timp de criza.

Rasfoind-o din nou, am dat peste un text care m-a facut sa zambesc. Acum nici nu-mi dau bine seama care e cauza acestei „eruptii” de emotii pozitive: poate nostalgia timpurilor cand trebuia sa depunem nitel mai mult efort si fantezie pentru a arata decent, sau poate de aceea ca sunt bucuroasa ca nu mai trebuie sa peticesc haina copilului meu sau sa-mi „stopez” ciorapul. (Parca nu stii, ca unul din semnele fetitelor neglijente sunt ciorapii rupti? Ca sa nu te pomenesti si tu in rindurile celor neglijenti, invata-te sa stopezi.)

PS: Acum, cand te pricepi la toate, nu vei mai incheia cu bold locul de unde a cazut un nasture. La maineci, daca s-au ros in coate, vei pune niste petice, cusute cu grija si aproape neobservat.