Descoperiri de week-end

topinambour

sweet potato

meniu de duminica...

Demult spuneam ca ar trebui sa-mi diversific diminetile de week-end, sa-mi inving lenea si sa ies mai des din casa, pentru a descoperi orasul la alte ore, pe  alte strazi, cu alte mirosuri.

Ieri dimineata m-a scos din pat Wakako, o japoneza pe care am cunoscut-o de Revelionul 2010 la Lvov. Sosise cu autobuzul de noapte din Kiev si ma astepta la Gara de Nord. De dragul ei, sambata dimineata a fost altfel: cu o cafea la ora 8, o oprire la Gara de Nord, cu un popas la Gara Feroviara, in care se gasea doar un singur pasager, apoi la Piata Centrala, care a fost o adevarata revelatie pentru mine.

Plina de oameni, de culori, de mirosuri, de abundenta si diversitate. Nu ma asteptam sa ma pasioneze atat de mult acest loc, pe care, fiind studenta, il detestam. As fi cumparat cate ceva de la fiecare taraba, totul imi parea delicios: nautul, pestele, semintele, telina, ciupercile, harbujii murati, stafidele…In buzunar, insa, nu aveam decat 10 lei.

Bucuria si exaltarea mea au fost si mai mari cand am dat de topinambour. Nici nu stiu cum se numeste acest tubercul in romana, il tin minte insa din lungile mele plimbari prin pietile si magazinele din Franta si Olanda. Cei 10 lei mi-au salvat curiozitatea! Mi-am cumparat doua saculete de cate un kg . Imi parea ca nu voi mai gasi asa minunatie si ca trebuie sa iau atat cat pot duce si atat cat ma tine buzunarul la moment.

Ajunsa acasa, am ridicat saculetele sus, mandra ca de un trofeu cu greu acaparat. Mama a fost succcinta: Bunica manca din astea pe timul foametei, iar bunicul nu stia cum sa-si debaraseze gradina de aceste delicatesuri (dupa foamete deja)…

Simtul pragmatic al mamei insa nu m-a orpit din explorarile mele culinare. Azi am facut o supa-piure, inspirata din Bible Soup, cartea mea despre supe, adusa de la Amsterdam. Sunt foarte mandra! Nu ca mi-ar fi placut supa mea foarte mult, ci de aceea ca Ilinca a apreciat-o! Si asta inseamna ceva, deoarece puiul asta de domnisoara e foarte greu de convins ca borsul are vitamine si ca supa te face mai desteapta. Continutul bolului a fost consumat intr-un rimt frumos de salsa, iar mamaliga de alaltaieri, rumenita intr-un patratel de unt, a mers cu brio!

5 gânduri despre „Descoperiri de week-end

  1. eu azi am cautat pe google „gulii”, mi-a aparut ceva total diferit de astea, niste „sfeclisoare”, eu citisem undeva ca se permite introducerea in diversificarea alimentatiei guliile si eu m-am gindit deodata la tuberculii astea incovoiati, acum stau si ma gindesc daca a fost bine ca i le-am dat copilului de 6 luni.
    Stiti cumva daca se vind pe la pietele noastre cartoful dulce de culoare portocalie la miez?

    • Hm, ciudata treaba cu guliile! cand stateam la Bucuresti, la piatsa cu denumirea de gulii se vindea ceea ce vand la noi cu denumirea cohlrabi. :|
      Topinamburul la noi se vinde prin pietse si imi place mult. Bogdan il mananca crud, necuratit. De fapt si la gatit rar il curats, ca mi-e lene! da iaca nu stiu de ce in capul meu sweet potato trebuie sa fie oranj, si aici, na, poftim! ))

      • ce-i asta cohlrbi? apropo de mancat guliile crude: am citit ca nu se recomanda, desi mie mi-au placut mai mult crude decat in supa.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s