suflet de manager

Imi place sa gandesc ca cei doi din fotogrfie nu au sufletul de sclav al unui angajat ordinar, fie el si manager. Cum poti fi sclav cand lucrezi intr-un decor atat de extraordinar si inspirat? Eu presupun ca, atunci cand le suna telefonul, ei nu se ridica agale din toropeala lor de manager si, la intrebarea din capatul celalalt al firului „ce faci”, raspund, plini de importanta, „muncesc”. Ei chiar muncesc, usor, nonsalant, cu pricepere si fara mina concentrata, plina de suferinta si autodaruire pentru cauza nobila a clientului care „intotdeauna are dreptate”.

Cei doi sunt talentati, entuziasmati. Ei se trezesc dimineata cu capul plin de idei, isi beau cafeaua, schitand cate ceva pe o foaie, apoi urca pe bicicleta sau iau metroul (evident, ca nu de Chisinau e vorba) si ajung in acest spatiu ce nu are dreptul sa adaposteasca suflete de sclavi. Sclavii traiesc in alta parte. Buna dimineata!

foto: via bonnie tsang