Aseara la „Tara lui Dogaru”

Cei care nu sunt abonati la minunata pagina Alo Bebe din Facebook  nu au aflat ca aseara, in timp ce toata lumea privea grozavia de Eurovision made in Moldova, eu am fost invitata la Publika tv, emisunea „Tara lui Dogaru”, sa povestesc de pe pozitia unui cetatean de rand si parinte simplu in ce conditii de grajd sunt tinuti copiii la Centrul Mamei si Copilului si cum in tot blocul pediatric exista un singur wc pentru miile de vizitatori si acela cu doar doua cabine, una dintre care e de obicei inchisa, iar cealalta e plina de deseurile corpului uman si, respectiv, imposibil de utilizat.

Discutia a fost neconstructiva, cum si era de asteptat. Doi dintre cei patru invitati, actualul si fostul director a Centrului, si-au aruncat reprosuri pe parcursul intregii ore de emisie. Cel mai picant moment a fost, desigur, momentul in care actualul l-a trimis pe fostul la psihiatrie.

Eh, vesel a fost sa vezi cum doi oameni maturi, condusi doar de interese de grup, nu au nici cea mai mica treaba ca pacientii se spala in lighenase sau ca dorm pe niste saltele mizerabile. Ei au familii si amante de intretinut, biznesuri de facut si credite de platit.

Pentru cei curiosi sa auda si sa vada, va doresc vizionare placuta!

Conditii de groaza in spitale

No comment

Veceurile din Gara de Nord sint mai curate decat singurul veceu destinat vizitatorilor din Centrul Mamei si Copilului (Blocul Pediatric).

In cel mai mare spital pentru copii din tara, pacientii se spala in lighenas cu apa incalzita in cratita.

In acelasi Bloc Pediatric, parterul a fost transformat in piata. Cu geherete si mese schioape care se indoaie sub belsugul din plastic toxic, cumparat intr-o veselie de parintii care vor sa-si linisteasca cumva copiii speriati.

Drumul spre Sectia de Internare e un coridor lung, incurcat, intunecat si rece. Asociere perfecta cu morga.

Nu stiu ce ar trebui sa scriu drept concluzie. No comment.

Suparare

Sunt zile cand Dumnezeu te apuca de mijloc si te scurge ca pe rufa plina de zoaie. Ca sa-ti revii. Azi ma simt exact asa. Toate pornirile mele nobile, toate excesele mele de zel naive au fost rasplatite pe buna dreptate. Cu o lopata drept in crestetul capului.  Realitatea e alta fetito, acolo oamenii mari joaca serios, nu ca tine, mucoaso, de tara-n bunghi.

Intre timp copiii din frumoasa Republica Moldova, unde un bulevard nu poate fi asfaltat corect, sunt tinuti in conditii aproape de grajd in Centrul Mamei si Copilului.  Si Ilinca a fost acolo vara, pentru un sejur de 2 saptamani. O spalam seara in lighean, daca ii ajungea apa fiarta intr-o cratita mare in sala de proceduri. Si asta daca fetele mai mari nu le furau apa celor mai mici.

Sunt suparata. Suparata deoarece nu dam doi bani pe lucrurile valoroase. Suparata deoarece cei care pot schimba ceva o fac doar atat cat le convine, doar atat cat sa le fie lor bine si doar atat cat tine sa apara in VIP magazin.