Cum sa traiesti frumos fara a te ruina

Schimbarile  din viata aduc cu ele – pe langa o groaza de lucruri noi, descopriri, frici – lipsa de bani. Cel putin la inceput. Acestia vor inceta sa mai traiasca in conturile tale bancare si se va intampla ca iti vor parasi si buzunarele. Scenariul, mai putin apocaliptic, este, poate, si mai nereusit: bani sunt, insa atat de putini, ca ti-ai fi dorit sa nu fie deloc, pentru a nu-ti bate capul cum sa-i cheltui chibzuit.

***

Schimbarile din viata mea au fost traditional insotite de astfel de caderi financiare. Au fost ani in care ma ducea capul sa traiesc cu foarte putin. Au fost luni in care trebuia sa-mi schimb brusc, de azi pe maine, obisnuintele mele legate de confort, sa las balta apartamente inchiriate, iesiri si pantofi frumosi, doar pentru a putea trai schimbarea si renasterea pe deplin.

Ereditatea m-a inzestrat cu o zgarcenie dozata, care nu ar mira niciun francez. Aceasta calitate nu e decat o atitudine sanatoasa fata de roadele palpabile ale muncii mele sau a omului cu care impart spatiul locativ. Am invatat de foarte tanara sa economisesc, sa pun la ciorap, sa cumpar cu cap si sa pastrez ceea ce-am cumparat. Inca din facultate am adoptat un stil de viata de adevarata protestanta practicanta: sobru si rezervat. Aceast, insa, nu mi-a incurcat niciodata sa ma bucur de fructele civilizatiei, frumosului si, uneori, a vanitatii. Deprinderea de a economisi a fost, in tumultosii ani ’90, egala cu supravietuirea. Cu timpul, insa, aceasta disciplina financiara a dat roade. Materiale si nu doar.

***

Ce numesc eu disciplina financiara?

Hm…de exemplu o pereche de bocanci, cumparati la 19 ani si purtati pana la 29 de ani. Iarna aceasta i-am dat. Nu de alta, dar ii purtam inca de pe timpul primului iubit (care, evident, s-a insurat cu prietena mea ceam mai buna). Deci, cumpar lucruri bune si doar atunci cand am reala nevoie de ele. Daca pantofi, atunci sa tina 5 ani. Daca geanta, atunci de piele, cu o durata de viata de 10 ani.

Vacantele pe care mi le permit, in pofida urcusurilor si coborasurilor mele carieristice. Aici chiar e o chestiune de prioritati. Cu ceva timp in urma, am inteles ca iesirile prea dese imi vor omori potentialele vacante. Si am renuntat. Acum in loc de bere – in compania unor oameni pe care nu intotdeauna am sansa sa-i aleg – stau acasa (sau in parc) si beau apa cu lamaie (alaturi de oamenii care imi sunt dragi).

Slava Domnului, eu nu sufar de patima hainelor. Sufar, insa, de ptima cartilor…si a inelelor…si a cerceilor. Pentru a-mi putea satisface unele fantezii de femeie, incerc sa jonglez cu posibilitatile. Carti imi cumpar doar de sarbatori. In schimb, mi-am facut abonament la Mediateca Aliantei Franceze (6 luni -120 lei). Bijuterii cumpar doar in cazul dragostei de la prima vedere, in rest – cumparam impreuna cu mama ceea ce taaare ne place sau astept  ziua de nastere.

Exemple de gestionare cu cap a banilor sunt o sumedenie. Si toti le cunoastem, dar ne par atat de simple ca nu le  mai dam importanta. Insa, vorba ceea „tot ce-i simplu e genial”. Si aceste practici chiar dau roade. Incearca! Am sa revin neaparat la aceasta tema si, cine stie, se mai aduna la cineva cativa leuti in plus pentru visele pe care le tot amanam. Din lipsa de bani.

***

In fine, pentru a te bucura de ceva, trebuie sa stii sa renunti la altceva. Si „altceva” sunt deseori lucruri absolut inutile, care iti umpla viata de praf si ti-o incetoseaza. More is less.

foto: Chance via Black*Eiffel

LECTIA de miercuri

 

 

Credit foto: Pixomar

Miercuri nu e marti, dar despre bani oricum o sa vorbesc. Mai exact, despre cum sa nu cheltui fara cap. Si daca tot pomenisem ultimul meu ruj si pretul lui, vreau sa va dezvalui ca el costa aproape 400 de lei. (Mai tineti minte, „suntem prea saraci ca sa cumparam lucruri ieftine”?). Da, da, asta e rujul cumparat cu cei 10 lei pusi deoparte in fiecare zi!

Saptamana trecuta a fost una dura pentru toti „bugetarii”. S-au achitat serviciile comunale. Pai iata, cum spusesem anterior, am un plic special, dedicat acestor nevoi. Suma pe care mi-am stabilit-o eu, dupa cateva calcule elementare, este de 800 de lei lunar. Daca vara acesti bani sunt mai mult decat sufucienti, atunci in sezonul rece stiti si singuri care e situatia. (Jos Termocomul!) Asadar, banii care nu se cheltuie in sezonul cald, ajung sa acopere o parte din cheltuieli in sezonul rece.

Regula este una si e de aur: nu luam bani din plicul destinat cheltuielilor pentru serviciile comunale! (iar daca luam, ii intoarcem inmultit la doi!)

 

E sambata-iesiti afara!

Toamna

Foto: arhiva pesronala, toamna 2009

Sper ca mai sunt din cei care nu cad in capcana moldovanului si-si dedica sambetele curateniei. Pentru curatenie sunt celelalte 5 zile din saptamana. Insa, ar fi cu mult mai simplu, daca curatenia s-ar pastra de la sine, prin mici gesturi cotidiene, astfel sambetele ar fi salvate de la moarte silnica, iar gospodina din noi, fericita.

Asadar, e sambata, e toamna si e soare. In astfel de zile, e bine sa-ti iai copilul din fata ecranului (infirentent a carui ecran) si sa-l scoti afara. Unde anume afara? Atentie, dau mai jos o lista pentru „bugetari”:

* Daca esti ca si mine, fara masina, poti sa urci in troleibuz si sa cobori la statia Universitati Pedagocice, sa mai faci vreo 10 metri pe jos si sa intri in Dendrariu. La Dendrariu copilul va avea cel putin 2 motive de bucurie. Primul, va vedea peste 12 perechi de miri si mirese, care se vor fotografia in cele mai caraghioase posturi. Al doilea motiv de bucurie va fi posibilitatea de explorare a zonelor mai putin apropiate ale acestui parc, care ofera senzatia aflarii intr-o padure veritabila. La Dendrariu mai poti face si un picnic. Cel mic va fi foarte incantat, iar odata ajuns acasa, te va inebuni cu intrebarile despre urmatoarea escapada urbana. Intrarea in Dendrariu costa doar 1 leu pentru parintii care isi insotesc copiii.

**I-ati copilul la piata! Oricare ar fi ea, Centrala, de la Ciocana, Botanica sau Telecentru, piata ofera culori extraordinare si miresme ametitoare. Lasa-l pe cel mic sa-si aleaga fructele, legumele, sa interactioneze cu vanzatorii, care de obicei sunt destul de „colorati”. Ajungand acasa, ai toate sansele sa-l faci sa manince legume!

***Nu evita Cimitirul Central, de pe strada Armeneasca! Chiar daca ai impresia ca cel mic va fi speriat, sa stii ca gresesti. Cimitirele sunt locuri foarte curioase pentru copii. Cei care stiu deja sa citeasca, vor analiza fiecare mormant pentru a descifra inscriptia si vor alcatui, cu ajutorul tau, istoria fiecarui decedat. Avantajul este ca, plimbandu-te cu el prin cimitir, ii vei putea demonstra niste cunostinte istorice si multa ingeniozitate.

****Chiar daca nu ai unde zbura, du-ti copilul la Aeroport! Ajungand acolo, urcati la etajul 2, de unde se vede pista de decolare si unde cel mic se va distra, privind avioanele. Tot acolo sunt 2 baruri, unde pot fi comandate sucuri, iar pentru mamici si tatici- cafea espresso foarte buna.

*****Iesiti la plimbare! Aceasta optiune e cea mai simpla. E destul sa iesi din casa si sa pornesti intr-o anumita directie. Dar e bine si fara directie! La plimbare puteti invita vecina, bunica sau bunicul, sau pe ambii,  prietena pe care nu ai vazut-o de un car de ani, dar pe care nu vrei s-o chemi acasa, deoarece nu e destul de curat, DEOARECE SAMBATA TU O DEDICI COPILULUI.

Cat despre mine, eu imi voi lua copilul si voi vizita niste rude cu alte rude pe care nu le-am vazut de-o vesnicie. Cam incurcat a iestit, dar cu rudele e intotdeauna asa!

Maine vom merge la circ. Dar asta e deja e din alta poveste. Din cea in care ai nevoie de ceva bani ca sa-ti distrezi copilul. Despre ea, sambata viitoare.

Marti vorbim despre bani

Credit foto: graur codrin

Daca luni e ziua cand ne revenim de la excesele din week-end si, la durerea de cap deja traita, nu mai vrem sa adaugam cea a grijilor financiare, atunci marti e ziua cand incepe cu adevarat saptamana in toata splendoarea ei bugetara.

Azi am cheltuit 5 lei. Da, da, doar 5 lei m-au costat cele 16 ore de veghe din viata mea si a copilului meu. Bine, aici nu iau in calcul cat ne-a costat energia electrica si celelalte comoditati, precum nu socot nici cat ma costa zilnic gradinita. Vreau doar sa spun ca am cheltuit doar 5 lei fara sa-mi propun asa provocare.

Ce poti face cu 5 lei? Practic nimic. Eu i-am cheltuit pe drum. 3 lei la maxi-taxi si 2 la troleibuz. Deci, se poate.

Cum imi reusesc asa performante si cat costa ultimul meu ruj, va povestesc martea viitoare :)

Lectia de economie

Credit foto: Michelle Meiklejohn

Cartela mea bancara este cea mai rea prietena dintre toate pe care le am. Stiti si voi din astea – te ajuta la momentul “potrivit” ca mai apoi sa descoperi ca ai lasat un maaaare gol in buget (si in suflet). Din aceasta cauza, ma stradui sa uit de ea. Pur si simplu, o las acasa sau intr-un colt al portmoneului sub un teanc de facturi si bonuri fiscale (pentru asta e nevoie de un portmoneu dintr-acelea serioase).

Mai am insa si alte metode de economisire. Astfel incat, intr-o buna zi ma pot trezi cu o pereche de pantofi de mai mare dragul (a propos, mai tineti minte, nu suntem atat de bogati ca se ne cumparam lucruri ieftine). Iata 3 siretlicuri care la mine prind:

1.    Fac totalurile cheltuielilor zilnice. In fiecare seara ma uit ce mi-a ramas din cei 50 de lei pe care i-am pus in portmoneu dimineata. Daca imi ramane ceva, pun acesti bani deoparte, in plicul cu inscriptia “Rest”. Mie imi raman in medie 7 lei pe zi, intr-o saptamana ies cu vreo 60 de lei castigati lejer. Deci, intr-un an economisesc intre 2500 si 3200 de lei. Normal.

2.    Strang toti banutii pe care ii intalnesc in cale. Cum zice unchiul meu “de ce sa-i las? Sa creada Dumnezeu ca sunt prea bogat si sa nu-mi mai dea nimic?” (apropos, am citit pe blogul unei americance ca timp de 2 ani a strans toti centii, pe care oamenii pur si simplu ii ignorau, ca sa-si poata lua un Ipod la care visa). Eu pot sa spun doar ca la noi de un Ipod nu-ti poti strange nici in 4 ani, in schimb, te alegi cu aproape 200 de lei la sfarsit de an si asta doar din contul celor 50 de bani ne-ignorati  de tine in drum spre casa, scoala, magazin.

3.    O alta metoda, pe care o foloseam mai inainte, e sa pun deoparte in fiecare zi cate 10 lei. Cand stai si te gandesti, ce-i asta 10 lei? Niste cheltuieli marunte. Pai iata, daca strangi 10 lei timp de un an ajungi sa ai 3650 de lei tocmai inainte de Revelion. Si asta e real. Si pica bine. Pe bune.

***

Acum, cand pana la Craciun au ramas (doar) 10 saptamani, e timpul revizuirilor de cheltuieli, metodelor de economisire si, cine stie, poate  cineva se va inspira si din micile mele manevre financiare.