De la Bostaniada cu miros de gutui si de dulceata de bostan

Anul asta am decis sa fiu in rand cu lumea si sa mai ies din oras cu ocazia unor evenimente. Noroc de prieteni cu masini, altfel cred ca as sta doar Chisinau. Uneori e mai usor sa iei un avion, decat sa faci 50 de km in afara orasului.

In fine, „Bostaniada” si noi, ne-am cunoscut. Aglomertie multa. Lumea venea suvoaie. Mult frigarui, multe cozi la tarabele cu mancare, de ti se crea impresia ca vizitatorii nu mancase de doua zile. E oarecum trist, la astfel de evenimente, sa constati ca ne pasa doar de burta.

Eu, fiind o mare amatoare de bostan, mi-as fi dorit sa vad mai multe bucate si preparate din el. De asemenea, mi-as fi dorit sa vad flori in vanzare. Noi, astia de la oras, vanam matusele care vand pe langa piete sau la colturi de strada crizanteme, gheorghine, tigancuse. La un astfel de eveniment, florile de prin gradinile localnicilor ar fi fost o idee foarte buna.

Ma bucur ca lucrurile nu se mai intampla exclusiv in Chisinau. Si ca iti poti intalni amicii si cunoscutii nu doar in cele cateva localuri din centrul capitalei. Un astfel de eveniment face bine tenului si plamanilor. Sper ca la editiile viitoare, compatriotii nostri se vor dezvata, incetul cu incetul, sa se imbulzeasca si sa inteleaga ca nu poti avea toata mancarea din lume.

Data viitoare imi iau paturicea cu mine si o sticla mare de apa.

IMG_8536 IMG_8537 IMG_8538 IMG_8539 IMG_8540 IMG_8541 IMG_8543 IMG_8545 IMG_8546 IMG_8548 IMG_8549 IMG_8550 IMG_8551 IMG_8552 IMG_8554 IMG_8558 IMG_8560 IMG_8563

Am avut si cateva revelatii gustative. Una din ele este tarta din bostan. Un adevarat deliciu!

IMG_8544

Ce-a de-a doua a fost dulceata din bostan. Cum am putu trai pana acum, fara sa-i cunosc gustul?

IMG_8570

Acasa ne-am intors cu alte cateva bunatai tomnatice.

IMG_8569 IMG_8572

Despre serile idilice, painea din vin si mana Natei Albot

O decizie buna intotdeauna este insotita de semne bune, care vin sa ne confirme inca o data ca saritura noastra in vid nu este lipsita de sens.

Iesirea mea intr-o vacanta neplanificata a venit cu o ploaie de lucruri frumoase. Unul dintre ele a fost apelul Natei Albot la o ora cand femeile cuminti dorm. Eu, bineneteles, m-am adunat si am rostit in telefon cu o voce de El Comandante ca nu, nu, sunt treaza ca roua diminetii.

Nata ma suna din Canada sa vorbim despre paine. Asta dupa vreo 2 ani in care nu prea ne-am vorbit (acest detaliu picant e dezvaluit cu acordul ambelor parti). Despre paine? La 11 noaptea? Dar, ca de obicei, oamenii care suna tarziu stiu pentru ce suna. Si Nata, evident, stia.

Alt lucru extra-frumos (vorba Ilincai) este ca eu nu mai gatesc. Fata mea si barbatul inimii mele s-au pus pe gatit. Serios s-au pus. Si seara de seara, de cand am iesit in vacanta, am parte de delicatese. Azi, bunaoara , Ilinca ne-a hranit cu salata din legume la care s-a gandit toata ziua la orele de mate si limba romana.

Si iata, in acest moment de idila familiala, prezenta Natei iar s-a facut simtita printr-un pachet trimis, nu, nu din Canada, ci chiar din Chisinau de cineva tare priceput la impachetat si prezentat lucrurile frumos. In seara asta chiar m-am bucurat ca la noi in tara lumea incepe sa aiba idee de marketing si promovare a produselor. Si, cum Moldova trebuie sa-si cunoasca eroii, sa stiti ca pachetul apartinea companiei “Vegetal Org”, iar continutul lui e o poveste – o paine maaare din praf de seminte de struguri, ulei de samburi  de struguri si un pachet de praf de seminte de struguri.

IMG_8515

Aici iarasi intervine Ilinca cea care a gatit cina. O cina din salata asezonata cu ulei din seminte de struguri (gustul e chiar deosebit, in sensul cel mai bun) si felii de paine din praf din seminte de struguri coapta in toaster si unsa cu unt de casa.

IMG_8516 IMG_8517 IMG_8522

Papilele mele gustative erau intr-o mare incurcatura morala – pe cine sa laude mai mult – pe Ilinca pentru salata din sfecla, morcovi si cartofi sau pe cei de la Vegetal Org pentru aceasta paine de culoarea cabernet-ului cu un iz subtil de butoi din stejar si must? Si cum deciziile grele vin natural – le-am impacat pe ambele. Intr-o mana tineam lingura cu salata, in alta – felia de paine si taceam. Gura mea era prea ocupata cu…painea si salata.

Dupa cina, ca un adevarat copil al epocii, am intrat repede pe Google si am cautat iformatii despre acest produs miraculos care este painea din praf de seminte de struguri. Na, ca orice femeie care tine la sanatatea sa, tot bag in gura este trecut prin scannerul sanatatii care a devenit Google. Iar acolo – peste tot numai de bine. Un simplu fapt – praful din seminte de struguri contine de cateva ori mai multi antioxidanti decat cele mai sanatoase fructe.

Daca sunteti curioase/curiosi cum miroase si ce gust are aceasta paine, care ar trebui sa devina un produs indispensabil mesei noastre, poftiti duminica, pe 29 septembrie la Bostaniada, unde veti avea ocazia s-o gustati.

Iar foarte curand painea din praf de seminte de struguri, produs de Vegetal Org, va putea fi gasita in reteaua de magazine N1 si IMC Market. Eu zic ca nu o veti confunda cu nimic – mare, intunecata la culoare si foarte apetisanta. Iar mirosul, mirosul…

IMG_8520

PS: Apropo, praful de struguri este o adevarata binecuvantare pentru piele. Seara mea s-a incheiat cu o demachiere cu ulei de seminte de struguri, un peeling cu praf din seminte de struguri si un masaj tandru al fetei si gatului cu ulei. Maine voi fi ca scoasa din cutiuta!

Cam asa s-au petrecut primele mele zile de vacanta.

Nota: acest articol contine elemente publicitare pentru care s-a achitat conform acordului intre ambele parti.