Mateo Falcone de Moldova

Eu nu inteleg de ce noi nu avem scriitori in tara asta? Din astia care sa editeze carti care ar fi traduse in zeci de limbi. Nu de alta, dar subiecte avem. Cu carul.

Stai o saptamana prin vreun sat din Moldova si te umpli de idei. Dupa Ev Mediu nu trebuie neaparat sa pleci intr-un satuc din Kurdistan, e suficient sa iei marshrutka de la Gara de Nord sau Sud sau Centrala, in orice directie, sa cobori in centrul oricarui sat, sa intri in magazinul alimentar, care e si bar prin cumul, si in 30 de minute iti vine o idee de o povestire.

Pe la 16 ani am citit povestirea „Mateo Falcone” de Prosper Merimee. Pana azi o povestesc cu orice ocazie. De azi cred ca o voi inlocui cu povestea baiatului fara un deget. Asta deja nu e literatura. Asta e viata. Ca la Moldova.

deget

foto: screenshot prime.md