Dimineata

Dimineata in Joordan

Masina care m-ar duce la servici, daca as trai intr-un "boat-house"...

Si barcile pe care as pluti daca as trai intr-un "boat-house"

Nu, nu sunt in Amserdam. Sunt pe Vlaicu-Parcalab colt cu Stefan cel Mare si vad din geam un panou pe care e scris cu galben pe rosu „Aur”. Daca as fi acum la Amsterdam as vedea altceva din fereastra. Nu pot spune ce anume exact, dar stiu cu siguranta ca acolo vor fi zeci de biciclete, multe capuri blonde si cretoase, copii foarte usor imbracati, in drum spre scoala, cativa turisti grabiti cu harti in mana, doua-trei masini, care par intotdeauna in plus in peisajul neerlandez…

***

Nu stiu cum e la altii, pentru mine, insa, foarte mult conteaza privelistea din ferestra. Fie acasa, fie la servici…

***

Tu ce vezi prin ferestra?

Buletin informativ

Dimineata

Tandem

Amurg

Am revenit la Chisnau, dintr-o vacanta apropae de vis, nu pe plajele cu nisp alb si palmieri in floare.

Amsterdamul a ramas asa cum l-am cunoscut exact cu 6 ani in urma. Asta da, stabilitate! Preturile au ramas aceleasi, lucrarile pentru un viitor metrou sunt inca in toi chiar in centrul orasului, aceeasi turisti, care nu stiu incotro s-o apuce in prima lor seara in capitala olandeza, spre Red Light District sau spre Bulldog, unul dintre cele mai populare coffee-shopuri. Mi-am lasat la Amsterdam cateva din lucrurile personale, fiind sigura ca ma voi intoarce.

***

Cat am fost plecata, coalitia mostruoasa s-a reunit din nou la gradinita si a pus la cale scenariul pentru matineul de primavara. Penultimul din istoria familiei noastre. Si, conform traditiei, Ilincai nu i-a revenit niciun rol. Eu m-am obisnuit deja ca fata mea  face parte din figuratie, fara nici cea mai mica sansa de a capata vreun rol principal. Si asta deoarece mama ei este o zgarcita!

***

In rest, Chisinaul m-a intalnit cu furtuna, gropi, noroi si un sofer de taxi care se lamenta la fiecare hop. Cand am iesit din masina si i-am intins 70 de lei, singurii bani moldovenesti pe care ii aveam, mi-a multumit foarte indelungat si mi-a urat sanatate, adaugand ca „celor care dau, li se intoarce inzecit”. Sper asa sa fie.

***

In fine, Happy Valentine’s Day! Nu stiu cum nu mi se intoarce limba sa spun asta in romana. Poate de aceea ca n-au putut americanii sa ma convinga ca dragostea trebuie sarbatorita o data pe an.

***

De la o luni

Lion, Franta PHILIPPE MERLE/AFP/Getty Images

Berlin, Germania Andreas Rentz/Getty Images

Azi dimineata a fost o premiera in viata noastra de familie. Dupa cateva luni de iesiri din casa la o ora inumana si imposibilitatea de a fi o mama „ca lumea”, 2011 s-a inceput cu dreptul – in sfarsit am dus-o pe Ilinca la gradinita. Ei bine, pentru a pastra numai partea frumoasa a lucrurilor, voi trece peste momentele penibile, cum ar fi imbracatul si bautul laptelui. Eu oricum m-am bucurat.

***

Azi pentru mine e prima zi de lucru oficiala, dupa 2 zile de vacanta. Asta insemnand ca cele 9 ore petrecute duminica la servici (de la 15 pana la 24) nu se iau in calcul, deoarece daca dadeam dovada de o organizare mai buna, le reuseam pe toate din timp. Sau poate nu…

Acestea fiind spuse, ma uit pe geam si, cum zice Ilinca, sunt trista. Unde e zapada de anul trecut? …daca era zapada, era poate si viata mai frumoasa, si dispozitia mai buna, si Craciunul pe vechi ar fi parut ca un Craciun pe nou.

***

Iar pentru cei care sunt intr-un gand cu mine, pentru cei care viseaza la zapada, la un oras frumos, pentru cei care se trezesc din ce in ce mai greu diminetile, pentru a merge la servici, pentru cei care suportarea sefului (sefilor) a ajuns la limita, pentru cei care nu pot trece indiferenti pe langa bradul din PMAN, intr-atat de urat li se pare, pentru cei care vor sa-si scoata copiii in oras si sa le daruiasca o poveste, afisez aici cateva fotografii selectate de prin Internet.

***

Cum zice mama, la cel sarac si pisica e…curva. Eu as parafraza, la cel sarac si zapada e …galbena.

***

Berna, Elvetia Peter Klaunzer / Keystone via AP

Villers-les-Nancy, Franta Alexandre Marchi / EPA

***

Pentru final am lasat cireasa de pe tort. Un filmulet filamt „amatoriceste” la Amsterdam inainte de Craciun. Cei care au fost acolo, votr intelege probabil de ce am privit aceste secvente cu gura cascata, care treptat s-a transformat intr-un zambet larg, dovada de fericire, bucurie, neincredere si putina invidie. Noi am locuit la Amsterdam un an (prima luna nu departe de locul unde s-a filmat), dar nu am avut noroc de asa zapada. Uite asa vreau sa fie si la noi!