Interviu/www.stiripozitive.eu

Cand eram tanara (si proasta), pierdeam timpul in fata oglinzii in felul urmator: impovizam un interviu. Eu, ceva de genul Monicai Bellucci, raspund languros si foarte ingenios la intrebarile jurnalistilor bagaciosi.

Pai iata, eu nu sunt Monica Bellucci, desi, cine stie, daca te uiti dintr-un anumit unghi poate sunt leita ea (gluma, sper ca aveti simtul umorului). Interviuri oriucm am dat. Deja doua! Azi a aparut al doilea. Wow! Inca nu ma pot obisnui cu faptul ca citesc ceea ce am spus intr-un dictafon intr-o dimineata cu soare. Am spus oare prostii? Si inca si troleibuzele faceau galagie si cuvintele mele deveneau un terci rau fiert. In fine, vedeti si voi. Si nu ma judecati.

Debut

Iata am aparut si eu in „presa de specialitate”. Si parca arat bine, trasa la tipar. Si parca am raspuns bine la intrebari. Pe scurt, sunt mandra de mine si pot trece chiar si peste faptul ca am remarcat o mica defectiune tehnica in interviu. Dar, fie, inchid ochii.

Daca vreti o dovada ca asa interviu exista pe bune, cumparati revista „Odoras”, numarul din aprilie.

PS: daca faceti click pe poza, ea se mareste si textul devie lizibil.

PPS: azi mi-am oferit un cadou (oarecum necesar) si anume pagina Alo BEBE pe Facebook. Intrati, nu ezitati si, daca simtiti ca trebuie, puneti si un like.