Te iubesc.

Cel mai util si sanatos lucru pe care ar trebui sa-l invete copiii nostri de la noi, parintii, sunt doua cuvinte :”te iubesc”.  Toate celelalte invataturi sunt mai mult pentru a ne simti „in treaba”.

Imaginati-va ce lume minunata va fi lumea in care fiecare om nu s-ar teme si nu s-ar rusina sa spuna „te iubesc”. Cate zile cu soare, cate vieti salvate, cati oameni care se simt siguri pe ei, cate capuri zambind, cate inimi calde si cata liniste in creier.

***

Acasa nu mi s-a spus niciodata „Diana, te iubesc” sau „Diana, te iubim”. Si aceste doua cuvinte mi-au lipsit foarte mult. Si-mi mai lipsesc si acum. Eu nu pot intelege de ce. De ce parintii nostri au tacut? De ce atatia oameni iubind tac? De ce toate cantecele, poeziile, filmele ne lasa sa intelegem sau ni-o spun pe sleau ca „o, cat e de greu sa spui „te iubesc””?

Si nu, nu vreau sa aud ca important e sa simti iubirea omului, sa o intelegi, sa o percepi si ca nu poti avea incredere in vorbe. Ba poti. Cand mie mi se spune „te iubesc” eu nu caut dovezi. Atunci, in acel moment precis si toate zilele pana la urmatorul „te iubesc” eu ma simt protejata. Eu ma simt sigura pe mine. Eu ma ridic in ochii mei. Eu capat o valoare.

***

Eu, posibil, sunt o mama lasatoare. Mie nu-mi place sa verific teme, sa semnez in agenda, sa cert pentru note. In schimb, mie imi place sa-i spun copilului meu „te iubesc”. Gurele rele vor replica ca si asa e clar ca-l iubesti, e doar bucata din tine. Asta pentru noi, cei mari si destepti, e clar ca ne iubim copiii, insa pentru ei, cei mici si nepriceputi, aceste doua cuvinte sunt ca si promisiunea unei vieti vesnice.

***

E stranie, nu stiu cum, lumea asta. O lume in care o companie de telefonie mobila a ajuns sa ne spuna ca cineva ne iubeste. Pe cand acel cineva sta si tace malc.

 

Anunțuri

16 gânduri despre „Te iubesc.

  1. Hmmmm asa de bine scris. La noi se zice „te iubesc” ca e o rusine sa exteriorizezi. Soacra la o prietan de a mea io spus: „auzi, copiilor tre sa ii iubesti dar sa nu le arati asta, ca ei asa urca in cap” acum imagineazati ce ar crede dinsa despre „te iubesc”. Tot ea a spus ca copii nu trebuie draganiti, pupati, strinsi in brate, ha? E o mentalitate de pe timpul sovietic, unde tot se ascundea….tot era secret, si dragostea la fel. Sotul meu mi-o zis ca parinti lui tot nu io spus asta, mamasa e nemtoica, poate de aia, apoi cind ii zicem ca va iubim, zau face ochii mari bulbucati. Eu una asta nu vreau, eu spun la baietii mei, sotului, parintilor ca ii iubes, tare des chiar, pe pici zilnic pupati si raspupati, cuprinsi si soln cu ei, laudati, certtati dar iubiti si eu vreau ca ei sa auda si sa stie. Iubesc ceea ce faci si ce teme abordezi. Bravo.

    • Nu cred ca e doar o mentalitate sovietica.
      Inainte copiii erau educati altfel, foarte-foarte diferit su nici nu se punea intrebarea daca trebuie sau nu sa-ti demonstrezi gingasia.
      Voi cauta mai muta informatie la tema si voi scrie neapart ceva la acest subiect.

  2. eu m-am regasit in acest articol… da, si eu ma stradui sa spun copiilor mei „te iubesc” cit mai des… probabil este ce nu mi-a lipsit in copilarie.

  3. In afara de multe alte „te iubesc” spuse pe parcursul zilei, seara, inainte de culcare ii spun fetei mele „tu stii ca mama te iubeste tare, tare mult, scumpa mea”. Pentru ca e inca mica si le ea pe toate in serios, eu ma topesc cand o aud „Da mami, stiu, stiu. Hai, mai spune-mi o poveste!”

  4. Eu cred ca trebuie sa existe un echilibru intre a spune „te iubesc” si a arata prin fapte. Americanii spre exemplu sunt foarte pripiti in a declara dragoste si iubire chiar daca te cunosc de cateva minute, apoi au intors spatele si au uitat de existenta ta, iar declaratia „te iubesc” isi pierde absolut orice esenta. Cand eram adolescent dupa ce am locuit in SUA un an imi doream f mult ca parintii sa-mi declare ca ma iubesc cu aceeasi usurinta si frecventa ca americanii. Acum n-as schimba pentru nimic in lume dragostea lor neconditionata cu sau fara „te iubesc”. Desi ni se pare ca toti parintii isi iubesc copii neconditionat si si-ar sacrifice ambitiile personale pentru bunastarea copiilor lor, de fapt e o binecuvantare care nu este intalnita chiar atat de des.

  5. Diana, astazi e ziua numelui tau in Cehia :) Te felicit si iti urez cat mai multe set-uri de aceste doua cuvinte – „te iubesc” – in viata. Exteriorizate.

    Incep eu prima, bine? dar, te rog, nu te speria, asta fara nici o obligatiune, pur si simplu, sincer, am eu motivele mele virtuale s-o fac pentru ca asta simt – Diana, te iubesc!

  6. alobebe ai vrea sa facem un fel de parteneriat eu iti voi pune site-ul la mine la blogroll si tu vei face la fel cu al meu.Astept un raspuns sub forma unui comentariu la unul din articolele mele.

  7. Cristina are dreptate eu unul dupa ce mi-am pierdut bunicul diabia atunci mi-am dat seama de iunirea pe care i-o purtam , si m-am simtit vinovat o perioada de timp destul de lunga deoarece mi-am dat seama ca nu ii spusesem niciodata „te iubesc”.

  8. Deoarece nu toti simt necesitatea de a externaliza sentimentele in forma verbala Deoarece poti „spune” te iubesc in diferite forme: printr-o privire care invaluie persoana draga cu multa caldura, prin fapte care prin definitia lor deja afirma – TE IUBESC.
    In fine, fiecare cu modalitatea lui de a „vorbi” :)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s