On the road

Cele doua valize sunt gata. Ilinca si-a luat jumate din dulap. I-am scos noaptea, pe ascuns, ceea ce nu avea niciun sens sa duca cu ea.

Eu mi-am luat cele patru tricouri traditionale. Si o fusta. Plecam, totusi, la Paris. Azi la amiaza.

Sunt emotionata. Pentru ca sunt asa intotdeauna inainte de a pleca undeva. Pentru ca ma rup greu de mediul de aici. Pentru ca atunci cand zbor cu avionul nu reusesc sa simti schimbarea de aer in mod gradual. Totul imi cade in cap ca o ploaie de vara, prinzandu-ma in plina strada fara umbrela.

Si, apoi, plec prima data impreuna cu Ilinca intr-o calatorie ce iese dim hotarele unui hotel ultra allinclusive. Vom fi doar noi doua pe parcursul unei saptmanani intregi. Eu nu voi putea evada de la pozitia mea de mama. Fara internet, fara prieteni, fara posibilitatea de a o lasa acasa si a iesi pentru 2 ore la o suieta cu vreo amica, voi fi, in sfarsit, doar a ei. Asa cum si-a dorit ea dintotdeauna. Si asa cum imi doresc si eu in zilele in care simt ca mama din mine a atipit sub leganatul duios si promitator al propriei mele mame.

***

Paris-Bruxelles-Leuven- Festivalul Rock Werchter-Bruxelles- acesta este traseul nostru, cu oprire obligatorie la Turnul Eiffel, comandata de Ilinca (ea inca nu stie ca va trebui sa stam 2 ore la coada). Am mai introdus in program o plimbare cu vaporul pe Sena pe perimetrul cartierelor centrale ale Parisului, o seara de spectacol la care am fost invitate de un prieten, actor intr-o trupa de amatori, multe-multe picnicuri la iarba verde si o doza sanatoasa de dolce far niente in Jardin des Tuileries. Oh, Paris, Paris!

Bruxelle-ul inca ramane o enigma pentru mine. Acolo ne vom lasa ghidate de gazda noastra.

Festivalul Rock Werchter este punctul culminant al calatoriei noastre (si punctul de la care s-a pornit, de fapt). Apoi, ambele vom pleca pe drumuri separate. Ilinca – la bunei in nordul Frantei, eu – la prieteni in Olanda.

***

Urati-mi in gand drum bun si inspiratie in aceasta calatorie initiatica!

foto: de aici

Anunțuri

5 gânduri despre „On the road

  1. Am avut norocul ca într-o zi de 1 iunie să stau în rînd la La Tour Eiffel să stau cel mult 15 minute. În pofida faptului că era timp ploios a fost o atmonsferă incredibil de plăcută.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s