Experiment esuat. Nu jurnalului personal!

Va prezint agendele mele. Aici lipseste cea mai mare si cea mai importanta. S-a pierdut pe undeva. Toate aceste agende sunt curente. Toate sunt deosebite, cumparate in locuri dragi, daruite de apropiati, facute de mana de colegi sau elaborate si produse in cantitati limitate pentru o mana de oameni foarte speciali. Sunt un om al agendelor, caietelor si caietelelor de note. Daca vreti sa-mi faceti pe plac, daruiti-mi o agenda!

Necatand la aceasta, experimentul meu a esuat! Nu pot, nu stiu, nu vreau sa tin un jurnal personal. Nu vad  niciun sens in aceasta activitate. Nu ma duce capul cum sa fiu creativa intr-un jurnal, desi am gasit site-uri intregi dedicate acestei ocupatii. Sunt seri in care viata e atat de intensa, incat intorcandu-ma cu picioarele pe pamant sunt atat de epuizata, incat nu mai am forte si nici dorinta sa scriu ce a fost. Prefer sa tin totul in cap. Apoi, dimineata la trezire sa privesc intr-un punct fix si sa derulez evenimentele din nou, de parca as fi la un film. In plus, un jurnal este o amageala. Sa explic: pe parcrusul zilei traiesti in regim automat (mai mult sau mai putin) si sunt o sumedenie de lucruri pe care le faci si de care nici nu-ti dai seama. O mie de ganduri pe care le gandesti, zeci de stari prin care treci. Sau nicio stare, daca esti intr-o faza apatica. Pe cand in clipa in care te asezi sa scrii in agenda, scrii deja amintiri, scrii ceaa ce ti s-a parut ca ai facut, sau ai gandit ca ar trebui sa faci sau, culmea, ceea ce nu ai facut, dar ai fi vrut si pentru a parea interesant, macar pentru agenda ta (care nu va rosi) scrii tot felul de fantasmagorii. Iata ce cred eu. La mine e si mai grav. In jurnalul meu totul pare gri si neinspirat. Nu viata, da’ corvoada. Citind, incep sa am ganduri despre sensul vietii si de ce m-am nascut in genere. Si ma deprim nitel.

Nu, nu vreau sa tin jurnal. Nu acum. Si nu in fecare zi. Caut insa o alternativa. Cum o gasesc – o pun pe pagina principala!

Anunțuri

8 gânduri despre „Experiment esuat. Nu jurnalului personal!

  1. O mica si cocheta agenda – pe care-am zarit-o in treacat acum vreo trei-patru luni langa o vitrina – asteapta, impiedicata in fire colorate, intalnirea voastra. Numai ca… n-a retinut unde ar trebui sa ajunga! Ea nu mai crede ca vechea adresa e locul potrivit. Are dreptate? Raspunde-i printr-un scurt-scurt-scurt mesaj, te rog.

  2. Da, Cristina, tre sa fii observator electoral :)
    Trebuia sa pun alt titlu „Nu jurnalelor plictisitoare. Da celor asa cum le simtim noi!”

  3. ceea ce scrii tu sub tag-ul AZI nu e un jurnal??Pentru mine asta ar fi deja enrom.Ma irita sa tin jurnale din aceleasi motive pe care le-ai expus tu.Ultima tentativa a fost cred ca pe la vreo 12 ani.im bored…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s