O zi din viata / a doua zi

Niciodata nu am putut tine jurnaluri. Din celea in care scrii in fiecare seara. Am avut cateva tentative in frageda tinerete, dar m-am lasat. Acum, insa, as vrea sa incerc. Sa vad ce-mi poate da aceasta practica. Sa inteleg unde pleaca zilele mele si cu ce ma aleg din ele. Am decis sa incep acest jurnal pe 10 iunie si sa-l duc o saptamana. Un mic experiment pentru a-mi testa disciplina si memoria.

Update: am decis sa fac in fiecare zi o poza diferita. Si sa nu ma fortez sa scriu toate evenimentele, daca simt ca aceasta activitate ma depaseste. Si asta e un experiment – sa vad cat pot sa continui sa notez.

Duminica, 11 iunie, 2012

***

Noua si un sfert. Deschid ochii. Am dormit iarasi pe patul strans. Ca un oaspete neasteptat.

***

Ma ridic pe marginea patului si inchid ochii. In casa e liniste. Toti dorm.

***

Trecut de zece. Deschid ochii, dau plapuma la o parte si ma asez. Trag calculatorul pe brate. Altfel nu pot reveni la viata. Sunt dependenta.

***

M-am dezmeticit. Scriu pe blog.

***

Apare Ilinca cu parul valvoi si ochi umfati de somn. O cuprind, o pup, o intreb cum a dormit.

***

Continui sa navighez. In camasa de noapte. Traiasca Internetul!

***

E tarziu. Indecent de tarziu. E nevoie de un dus.

***

Dobitocii au inchis apa. Duminica dimineata! Fie…amiaza.

***

Raman in camasa de noapte. Prea scurta si aproape transparenta. E un semn de protest.

***

Intru in bucatarie. Imi fac un ceai negru cu lapte. Imi coc paine in toster. O maninc cu unt si branza de oi.

***

Ilinca gaseste motiv sa iasa afara. Ea trebuie sa mearga la magazin. Acum!

***

O conving sa bea un pahar cu lapte. Dupa o conving sa nu-si puna fonda rosie in par. Pleaca.

***

Scimb cateva vorbe cu mama. Imi musc limba. Imi pare ca am spus prea multe. Si nu trebuia. Eu nu-mi discut viata personala.

***

Am lasat-o la balcon sa-si bea cafeaua. Casa plina de femei e un adevarat haos.

***

Ma intorc la calculator. Citesc bloguri.

***

Ilinca revine. Tranteste cumparaturile chiar in prag. Insfaca mobilul si dusa e.

***

Mi se face pofta de dovlecei prajiti. In faina si ou. Prajesc o farfurie intreaga. Inca in pijama.

***

Ilinca suna pe interfon. Porneste o discutie halucinanta. Imi imaginez cum stau toate prietenele ei si asculta cum ea ma da la socoteala de ce sunt inca in pijama. Sa ma duc sa ma spal si sa ma imbrac. Raman cu gura cascata. Inchid si o chem acasa. Fara drept de apel.

***

Ma satur de mine si de halul in care sunt. Ma imbrac. Strang patul.

***

Renunt sa merg sa inot. E prea cald. Si e duminica. O combinatie aiurea. Nu voi avea loc pe pista.

***

Impletesc o bratara. Imi place ce iese. Din cordele. Culoarea lamaiei.

***

Ilinca maninca. Dupa o lectie de morala pe care a si uitat-o in urmatoarele 10 min.

***

Au dat apa. Spal vesela.

***

Ilinca pleaca iar la magazin. Dupa suc si biscuiti. Vrea sa invite o prietena.

***

Vin cele doua fetite. Se duc in camera Ilincai. Vorbesc si se joaca in soapta. De parca avem un mort in casa.

***

E timpul cafelei. Cu un biscuit. Am tabieturile mele. Cafeaua de la ora patru e unul dintre ele. Din cauza asta nu am somn noaptea.

***

Ma pregatesc sa ies. Ma spal. Ma imbrac. Merg la un film suedez la Gaudeamus.

***

Ajung in sala cand se inchid luminile. Ma asez la intamplare. Privesc filmul dintr-o rasuflare. Are o durata acceptabila.

***

Scena finala. Ies prima din sala. Nu vreau sa se aprinda luminile si sa incep, involuntar, sa caut cu ochii.

***

In strada. Bine. Liniste. Copaci. Flori. Aroma de vara timpurie.

***

Ma pornesc acasa pe jos. Mateevici, Maria Cibotari, casa. Chisinaul de seara de vara, ce poate fi mai frumos? Nimic.

***

Acasa. La masa cu Ilinca. Ea sta cu oglinda in fata si mananca. Periodic, deschide gura si isi clatina un dinte, care abia se tine. „Pe o saliva”, cum zice mama. Scena devine insuportabila. Lasam copilul sa manince „in solitar”.

***

Ilinca reuseste sa ma faca sa o las sa doarma cu mine. Ma inmoi. E duminica doar.

***

Deschid calculatorul. Un mesaj de la un om drag. Mi se opreste inima. Pentru o clipa. Apoi se umple cu ceva. …cu dragoste. Demult, tare demult nu am pus cuvinte pe ceea ce simt. Acum mi-a reusit. Sunt pierduta. Si fericita.

***

Ma culc. Nu pot sa dorm. Traditional. Acum, insa, nu pot sa dorm la patrat. Ajutor.


Anunțuri

Un gând despre „O zi din viata / a doua zi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s