Ochi si urechi

Nu stiu cum s-a intamplat in viata mea ca toti aveau dreptate in afara de mine. Fiecare om pe care il lasam sa intre in campul meu vital era, by default, cineva care e mai destept, mai intelept, mai inteligent, mai logic, mai clarvazator decat as putea fi eu vreodata.

Toti aveau dreptate. In afara de mine, evident. Pe toti ii credeam. Urmam sfatul oricui nu-i era lene sa mi-l dea. Citam sententios vorbele pline de har a celor in gura carora ma uitam ca in ochiul Universului. Pana intr-o zi. Ziua in care mi s-a deschis al treilea ochi si mi s-a desfundat urechea interioara. Si am inceput sa vad si sa aud. Si sa numar pe degete oamenii pe care as putea sa-i ascult. Mi-au ajuns doua.

Dar si pe ei ii ascult doar cu urechea dreapta. Cu stanga ascult ce-mi soptese inima.

 

 

Anunțuri

2 gânduri despre „Ochi si urechi

  1. Desi randurilor inca nu le-a sosit clipa, las in urma printreranduri…
    Cineva spunea ca „orizontul nostru este atat de indepartat pe cat vrea ochiul mintii noastre sa fie.” Si vrea urechea stanga sa auda, am putea completa… ;)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s