Femeia de aproape 50 de ani

O femeie care isi regreta viata e o experienta greu de trait. O femeie care a primit, in sfarsit, permisunea mamei sa „faca ce vrea” (a se citi: sa se „incurce” cu orice barbat i-ar place) e o priveliste greu de suportat. Pentru mine, cel putin.

Greutatea nu vine din empatie, pentru care sunt inzestrata poate mai mult decat as fi cerut, sau a momentului jenant care precede si urmeaza orice destainuire si nici a regretului pe care te vezi nevoita sa-l imparti din simpatie pentru aceasta femeie, care nu mai asteapta nimic de la viata sau pretinde ca nu asteapta (cum poti sa mai astepti ceva la aproape 50 de ani in tara asta, cand o „fetiscana” de 28 e deja un caz clasat?). Povara ce iti cade pe umeri, ziua in amiaza mare, cand in mana dreapta tii un pahar de vin, iar cu stanga te tii de inima, este povara regretelor tale proprii care apar la suprafata ca balenele esuate pe coastele australiene.

Femeia, care dupa o viata de ascultare, rusine, supunere, respect profund fata de cuvantul parintilor, grija exagerata pentru gura lumii, frica, complexe, neincredere, in sine si in oameni, de indoielei si ezitari fara capat, mi-a spus neasteptat de sincer si deschis: „Traieste cum vrei. Niciodata nu asculta pe nimeni. Asta e tot ce-ti doresc. Asta e tot ce mi-as fi dorit sa fac…”

***

In asemenea situatii, nu-ti mai ramane loc de compasiune pentru aceasta femeie. Spatiul e inundat de compasiune fata de tine. Atunci se desfunda teava si te invaluie regretele, visele si asteptarile pe care le scursesei in chiuveta din bucatarie, impreuna cu resturile de supa si vin de la masa de seara.

Femeia de alaturi, curajoasa si vulnerabila, a deschis cutia Pandorei. Cutia pe care tu ai ascuns-o sub pat. Pe care o vedeai de doua ori pe an, inainte de Craciun si Pasti, cand treceai cu carpa, pe dibuite, peste praful adunat acolo. Apoi…Apoi se intampla viata. Viata cea de toate zilele, in care, cica, nu e loc de vis si mister.

Viata care trece. (Ah, ce noutate!)

***

Eu ma bucur pentru aceasta femeie. Blonda, zvelta. Ea arata asa cum putine femei arata la aproape 50 de ani. Ma bucur, insa, nu din cauza frumusetii sale. Ma bucur deoarece ea a inteles. Si, pana la urma urmei, aproape 50 de ani nu este inca o sentinta. Noi, cele de 30, mai avem o sansa.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s