Notă: Asa si traim…

Ilinca a avut azi ultimul matineu. Care a fost ca o lunga zi de vara, petrecuta in zapuseala  salii de asteptare din gara feroviara din Baile Herculane.

Ea s-a trezit la 5.30. Emotiile nu i-au dat pace sa doarma. Gandul ca buni nu a resuit sa-i coase esarfa partenerulu, au facut-o sa aiba cosmaruri. S-a sculat, s-a imbracat, a enervat toata lumea.

***

Matineul a fost ca o guma de mestecat, care, dupa 20 de minute de rugumat isi pierde gustul. Poeziile au fost nasoale, gen „multumim ajutorului de educator (acum nu se mai spune „dadaca”), bucataresei, lucratorului medical, metodistei, directoarei si presedintelui asociatiei”. Totul in rima. Florile au fost inmanate in plasticul in care au fost importate pe piata locala, niste pachete mari, cu logotipuri si inscriptii cat toata lungimea. Cadourile pentru copii au fost „pretioase”, discursul parintelui delegat fad, lung si pupincurist.

***

In sfarsit am scapat! De fatarnicie, de coruptie cu gust de budinca din macaroane si poezii de autori necunoscuti. Gradinita a fost un rau necesar. O socializare fortata. Eu as spune chiar, o socializare a mea, ca parinte. Gradinita a fost o tentativa de a fi in rand cu lumea si de a impaca toate partile.

Anunțuri

2 gânduri despre „Notă: Asa si traim…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s