Miros de spital

Timp de zece zile am facut naveta spital-servici-spital. Dupa cateva zile de vizite, mi-am dat seama ca reactionez tot mai putin la lipsa de conditii elementare intr-un loc unde igiena si ordinea ar trebui sa fie ca la ele acasa.

Intr-o zi, cand tatal fetei mele a aflat ca odorasul este internat in spital, m-a intrebat emotionat, daca nu as putea sa-i dau numarul de telefon dn salonul ei, pentru ca ar dori sa o sune si sa o incurajeze. Doamne, cat de naiv poate fi un suflet de european!

Nu, dragul meu, nu te pot ajuta cu nimic! In saloanele din spitalele noastre pentru copii TELEFOANE NU SUNT!

In schimb sunt saltele vechi si subtiri, cu pete intunecate, aruncate pe niste paturi de fier care scartie, noptiere care nu se inchid si lavoare fara robinete.

Anunțuri

Un gând despre „Miros de spital

  1. Nu vreau sa-mi imaginez cum te simti. Sper ca nu este nimic grav cu fiica ta. Eu, om matur, cind am stat in spital cu doi ani in urma, ma simteam extrem de vulnerabila din cauza conditiilor primitive din spitalele noastre. Nu mai zic nimic de personalul de acolo.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s