Despre alti oameni

In zilele cand aveam curajul sa privesc adevarul in fata, deschideam jurnalul acestei fete pentru ca sa-mi dau seama cat de putine am vazut in aceasta viata.

Autoarea este o studenta in medicina, care jongleaza cu timpul sau cum poate, pentru a face fata examenelor de la facultate si realitatii cu miros de spital. O femeie foarte tinara, de numai 21 de ani, indragostita pina peste cap de profesia ei si de micutii din sectia de reanimare neonatala, pentru care tricoteaza papucasi si aduna hainute de pe la prieteni si rude.

La rindul meu, m-am indragostit de ea. Si in ultimele zile intru pe pagina ei de cum pornesc calculatorul. Uneori, citind, ma trezesc ca plang. Dar cum sa nu plingi, cand afli ca o mama s-a dezis de copilul sau imediat dupa nastere, fara a-l invrednici macar cu o privire sau cand stii ca fetitei Alisa, pe langa un nume de poveste, mamica i-a mai daruit la nastere o hepatita si o dependenta de metadona.

Citesc si oarecum o invidiez pe autoarea acestui jurnal. Un om, care abia a intrat in viata, dar care stie si intelege mai multe decat mine, care inca lupta cu frica de moarte (atit de prezenta in profesia ei), care isi cauta marea dragoste (pentru ca si-a gasit deja apartament), care merge la concerte rock, fumeaza si bea vin, cand vine seara acasa.

Cand voi fi mare ma voi face medic…

PS: nu stiu daca imaginea aceasta se potriveste cu textul, dar stiu, intuitiv, ca ei i-ar placea aceste talpi de bebelus si daca le-ar vedea, ar alege in gand culoare unor eventuali papucasi.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s