Dumnezeu!?

Fata asta a mea are probleme cu harnicia, dinamismul, actiunea, rapiditatea, in fine, cu orice implica datul din coate si o viteza nitel mai mare decat cea a melcului (exceptii fac doar…mda, cred ca nu-mi vine in cap nicio exceptie).

Ieri, ca sa mai diversificam putin statul acasa din motive de boala, i-am propus sa ne imbracam repede si sa tragem o fuga pina la „Cefan cel Mare” (cum il numeste ea) sa vedem daca nimeni nu a furat/mutat Pomul de Craciun si daca ghirlandele sunt aprinse la timp.

Entuziasmul a durat exact pina la momentul in care i-am pus in fata o pereche de strampi si i-am dat de inteles ca ar fi bine sa se imbrace singura. La cinci ani (si jumate) nici nu poate fi altfel.

Drama a inceput. Noi avem drama imbracatului, drama mincatului, drama dormitului, drama iesitului din casa pentru a fi la timp la gradinita, drama jocurilor la calaculator. Si atunci cand se incep dramele, orice mijloc e bun pentru a o determina pe mamica (adica pe mine) sa cedeze. Santajul, insa, e cel mai prizat.

„Daca nu -mi imbraci strampii, AM SA TE SPUN LUI DUMNEZEU” asta a fost cel mai tare din cate mi-a fost dat sa aud ultimii trei ani, de cand aceasta fetita evlavioasa si cu frica de Dumnezeu s-a invatat sa vorbeasca.

Anunțuri

2 gânduri despre „Dumnezeu!?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s