Catalin

Azi, pe la sase seara, ma jucam cu duduia mea in statie, asteptand troleibuzul (care circula foarte rar). La un moment dat, se apropie de ea un baietel, cu niste ochi neobisnuit de mari si oarecum visatori, si o intreaba cum se numeste. Reactia ei la asemenea abordari este sa se bosumfleze si sa se ascunda. Ceea ce a si facut si de data asta. Atunci baietelul m-a luat pe mine la intrebari: cum o cheama pe fetita mea, cati ani are, de ce nu vrea sa vorbeasca cu el, daca merge la gradinita, ce invata acolo etc.

Uite asa intre mine si baietel incepuse un dialog. El se numeste Catalin, are sase ani si locuieste la bloc. Catalin vorbeste foarte frumos, putin ingandurat si are un aer de om matur.

Catalin este un baietel deosebit. Slabut, putin ghebos, cu ochii ce nu vad bine si nu privesc in aceeasi directie. Cand l-am vazut, am inteles ca face parte din categoria de copii care sunt mai mult ingeri decat oameni si care iti pot povesti atat de multe despre viata asta a noastra.

Catalin e crescut de bunica. Bunica statea mai intr-o parte, cu o punga mare de plastic in mana, din care se itea un colet si asculta discret conversatia noastra. La un moment dat, obosita sa tot astepte troleibuzul, ea opreste un maxi-taxi si il cheama pe Catalin s-o urmeze. El alearga spre maxi-taxi, isi aminteste ceva, se opreste si, intorcandu-se pe jumate spre mine, imi striga „la revedere”. Eu ii raspund si ii flutur din mana.

Troleibuzul tot nu venea. Frigul si oboseala erau de nesuportat. Am luat un taxi ce era parcat in statie. Tot drumul pana acasa am plans.

Anunțuri

2 gânduri despre „Catalin

  1. Stii, gandul de a mai avea un copil acum, ma ingrozeste si pe mine. Mai ales ca stiu deja ce inseamna nopti nedormite, dinti care ies, angine sau, pur si simplu, mofturi:)

    Cred ca trebuie sa mai cresc.

  2. Dragut baiatul si dulce.

    Numele de Catalin imi amisteste de un baietel de 5 ani, pe care l-am cunoscut intr-un orfelinat din Moldova. In aceeasi grupa cu el era si unul din fratii sai mai mici, Andrei, de nici 3 ani.

    Catalin tot aveam ochii mari si imi pregatea mereu cite un set de intrebari la care eu trebuia sa-mi storc creierii pentru a putea raspunde. Era la fel de sociabil si avea o grija impresionanta fata de fratele sau mai mic.

    Copiii sunt adorabili, desi gindul de a avea unul la moment ma ingrozeste . Este o responsabilitate enorma, probabil, si este nevoie de maiestrie de a-i creste armonios.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s