Toamna, cand se intorc toti acasa…
octombrie 31st, 2011 § Scrie un comentariu
Ador toamnele. Cred ca am mai scris despre asta. Toamna este anotimpul echilibrului meu. Cand toate spiritele se calmeaza si cand toata energia, imprastiata in toate colturile lumii, se intoarce acasa. Toamna este anotimpul revenirii mele. Revenirea in casa mea interioara, la puiul meu de om si la o dragoste veche cat lumea.
Toamna eu impletesc vise calde, apoi le construiesc o casuta la o margine de padure. Ca sa am unde ma intoarce toamna urmatoare.
Like this:
Despre barbatul viselor mele
octombrie 29th, 2011 § 2 comentarii
Am promis unei cititoare fidele ca voi scrie despre barbatul viselor mele. Iata…
Barbatului viselor mele ii plac aricii. El stie sa astepte momentul cand acestea isi culca acele si incep sa farnaie de placere.
Barbatul viselor mele are micile lui manii pentru care eu il iubesc pana la epuizare. Iar in clipele in care el nu ma vede, il urmaresc din umbra cum isi musca unghiile sau aranjeaza toate creoaienele dupa marime.
Barbatul viselor mele e blond. Sau aproape blond. El rade cu toti dintii. Se imbraca omeneste. Face baie impreuna cu mine si stie cate linguri de zahar sa-mi puna in ceaiul negru.
Barbatul viselor mele e destept. Insa el nu stie care e diferenta intre Fellini si Mussolini.
Barbatul viselor mele se pricepe la tehnica. El poate desface o motocicleta in bucatele. Apoi, o poate strange la loc.
Barbatul viselor mele cere scuze chiar si atunci cand stie ca eu nu am dreptate. Iar eu nu am dreptate de aceea ca imi place cum el se scuza.
Barbatul viselor mele e onest. Si sincer. Chiar si cu pretul de a-mi musca genunchii de durerea celor stiute.
Barbatul viselor mele intelege ca imi plac si alti barbati. Si accepta acest fapt.
Barbatul viselor mele stie sa gateasca. Iar eu in bucatarie sunt doar a doua vioara.
Barbatul viselor mele aprinde lumanari si deschide o sticla de vin bun inainte de a privi un film vineri seara. Chiar si cu riscul ca eu voi stramba din nas si voi comenta ironic. Vezi punctul 1.
Barbatul viselor mele nu se sfieste s-o cunoasca pe mama.
Barbatul viselor mele suporta toate excursiile pe care le organizeaza tata in beciul sau. El iese de acolo vesel, dar niciodata beat.
Barbatul viselor mele se joaca cu Ilinca. Chiar daca eu il chem sa stea cu mine.
Barbatul viselor mele calatoreste. Uneori, langa el calatoresc si eu.
Barbatul viselor mele stie sa ma “puna la loc”. Ahhh, ce-mi plac aceste lectii de buna-purtare!
Barbatul viselor mele poate citi, tapa sau repara o microschema in timp ce eu stau aninata de gatul lui sau la el in brate.
Barbatul viselor mele e atletic. El adora sa mearga pe bicileta.
Barbatul viselor mele e bland cand vorbeste cu mama lui.
***
Barbatul viselor mele e un amestec intre Jude Law si Woody Harrelson.
Like this:
Frumuseteeeee
octombrie 28th, 2011 § 2 comentarii
Dupa o seara “incendiara” petrecuta online cu cineva care ar putea usor pretinde la titlul de “(aproape) barbatul visurilor mele”, m-am trezit mai motivata decat de obicei. Iar eu, cand sunt motivata de dimineata, imi indrept cretii, ma machiez ca o adevarata “pro” si scot de la naftalina vreo fusta sau rochie. Mama nu s-a putut abtine de la comentarii. Eu nu m-am putut abtine de la o replica acida.
***
Mama a avut dreptate. Ca de obicei. Cand o femeie iese gatita din casa, lumea din jurul ei se transforma. A mea e pe cale de transformare de dimineata, din clipa in care tatal unei colege a Ilincai, m-a ajuns din urma cu masina si mi-a propus, foarte incurcat, sa ma duca pana unde am nevoie. Politicos, dar cu zambet, l-am refuzat.
***
In fine, e placut sa fii aranjata si parfumata. Eu mai uit uneori de invetiile industriei cosmetice. Regasirile noastre, insa, sunt pe masura!
Intre timp, ma gandeam cum ar fi daca in zilele noastre femeile s-ar fi imbracat asa ca pe timpuri? Curat, elegant, cochet! Ah, ce vremuri de restriste mai traim…
Like this:
Cand renuntam la ceea ce am visat
octombrie 26th, 2011 § Un comentariu
De ceva timp ne-am mutat sa locuim cu mama. Aceasta schimbare de adresa a fost ca o solutie logica si simpla pentru unele situatii aparute in viata noastra.
Din clipa in care am revenit in casa parinteasca mi-i dor de apartamentul nostru de pe strada Dimo. Acel loc fusese prima casa pe care mi-am ales-o singura, fara a intreba pe cineva, fara a face compromisuri cu gusturile si asteptarile altcuiva. Casa pe care mi-am ales-o de capul meu, urmand primul imbold aparut din clipa in care i-am trecut pragul si i-am vazut stapana, o doamna de 50 de ani, foarte cuminte si cu ochelari mari, ca broasca testoasa din renumitul desen animat.
***
Sunt clipe in care timpul parca se opreste si vad in fata mea usa de la etajul 3, apartamentul 32, undeva pe str. Dimo. Bag cheia, invarstesc de cateva ori si ma trezesc in antreul ingust cu podeaua maronie, inca de pe timpul lui Hrusciov. Acolo totul era de pe timpul infloritorilor ’60. Chiar si aerul pe care il respiram.
***
In fiecare duminica seara, dupa ce o lasam pe Ilinca la mama pentru o noapte, ma regaseam in fotoliul din salon, in fata geamului si usii spre balconul deschis, atat de rar in casele noastre. Acelea erau momentele mele preferate. Dupa o saptamana de munca, de treziri la 4.30 dimineata, de nervi, de alergaturi la gradinita, magazin si farmacie, eram, in sfarsit, singura. Intr-un apartament pe care l-am ales eu, intr-un cartier care imi placea mie. Acelea erau clipele la care visasem ani la rand. Anume atunci m-am simtit matura, responsabila si libera.
Acum totul e altfel. Nici mai bine, nici mai rau. Doar altfel.
foto: Design*Sponge
Like this:
Supa din gulii si bostan
octombrie 25th, 2011 § Scrie un comentariu
Promisa supa din gulii si bostan!
Veti avea nevoie de 4 gulii, 2 cartofi, 1 felie mica de bostan, o ceapa mica, putin ulei (sau unt), sare, nucusoara si piper dupa gust.
Baza este la fel ca la toate supele-pireu: calim putin ceapa in ulei, adaugam celelalte legume, lasam putin pe foc, apoi adaugam o cana mare de apa fierbinte, sare, nucusoara, piper. Lasam sa fiarba. Stingem. Mixam cu blenderul. Pofta buna!
NOTA: nu uitati de cascaval si pesmeti!
A inceput saptamana supelor! La masa!
octombrie 24th, 2011 § Un comentariu
Declar “Saptamana supelor” deschisa!
In aceasta saptamana mancam supe. Si nu oarecare supe, ci supe-pireu. Omogene, cremoase, colorate, ieftine si rapide! In fine, preferatele mele supe-pireu!
***
Luni incepem cu supa din praz. Stati, nu aruncati cu oua clocite in mine! Supa de praz e mai gustoasa decat numele sau o poate indica.
Asadar, luam cativa cartofi (3-4), 2 fire de praz (sau unul, daca nu avem multe guri la masa), doua linguri de ulei sau un cubulet de unt, un pahar cu lapte (optional), sare, piper. Un bonus ar fi o felie de cascaval rasa si un pumn de pesmeti.
Cat timp fierb cartofii, “ostenim”, in ulei sau unt, prazul taiat rondele. Cand cartofii au fiert, adaugam prazul si laptele, lasam sa fiarba 2-3 min, potrivim dupa gust cu sare si piper. Inchidem. Scoatem blenderul si omogenizam. Adaugam cascaval si pesmeti. Pofta buna!
NOTA: aceasta este unuica forma in care Ilinca mananca toate legumele.
***
Maine mancam supa din gulii si bostan.
Like this:
Fular pentru frigurile tomnatice
octombrie 21st, 2011 § 5 comentarii
Victoria e fericita deoarece are un fular care se invarsteste imprejurul gatului de cateva ori si care se potriveste cu toate hainele ei. Victoria poarta alb, negru si gri. Culorile in care a fost impletit fularul sau, marca Friday Knits. Din aceeasi serie face parte si fularul in culori de toamna, inca in stoc. Mare, moale, matasos, perfect pentru frigurile care incep duminica. Detalii pe pagina Friday Knits pe Facebook.
