Pana acum cateva zile epidemia de gripa pandemica a trecut pe langa mine ca ultimul hit a lui Dan Balan pe langa urechile unui surd. De cateva zile, insa, simt cum panica asteapta dupa usa, gata-gata sa dea buzna in casa mea. De dou zile nu am iesit din apartament. Joi a fost ultima zi cand i-am permis copilului sa frecventeze gradinita, loc devenit, in acceptia mea, un focar de gradul intai. Desi am vazut o punga cu ceapa si usturoi langa masa educatoarei, nu am putut trece peste faptul ca in grupa e o caldura ingrozitoare si aerul e uscat si nimanui nu-i trece prin cap sa mai aeriseasca incaperea.
Ultima picatura de dohot in polobocul meu de “non”-atitudine vis-a-vis de aceasta epidemie, a fost un nene care a inceput sa-i citeasca lectii de morala fetei mele, la o distanta de doar 5 cm. de fata ei, intr-un troleibuz gol-golut, cum numai pe timpul ciumei poate fi. In acel moment, am crezut ca il sfasii si am decis ca expeditiile la gradinita sunt prea periculoase pentru nervii mei
Acum stau acasa si ma informez. Am avut noroc sa cumpar Oxolina inca prin octombrie, cand nimeni nu o cauta prin farmacii. Am mai cumparat si Akva-Maris, urmand sfatul doctorului Komarovski si cum deschid ochii dimineata incep sa ma dezinfectez si sa-mi mentin “umiditatea” in nas. Aceeasi procedura o urmeaza si printesa, care deja stie ca in oras circula o “BOALA”.
Iata si cateva linkuri utile, interesante si amuzante (acestea ajuta cel mai mult) despre aceasta “boala”
